miercuri, 18 martie 2009

Nu doar o provocare... doua...


Trebuie sa recunosc ca ideea asta cu provocarea mi-a venit de la o postare de pe blogul lui frate-miu. sper sa nu se mai supere ca i-am adaptat ideea la nevoile, gandurile si sentimentele mele. Oricum, eu va lansez doua provocari, nu una. Si ma adresez mai ales celor care au iubit cu adevarat, sau inca iubesc. Prima provocare ar fi sa va descrieti pe voi si persoana (iubit/iubita) care v-a influentat cel mai mult pana acum. Iar a doua provocare se refera la o descriere a celor mai interesante, a celor mai intense si frumoase momente si sentimente din viata voastra sentimentala de pana acum. Stiu, nu ma acuzati si voi... destul mi s-a spus pana acum ca prea sunt sentimental, prea o dau "pe love" in blogul asta. Pentru cei care nu au inteles, tocmai de aia scriu aici, pentru ca asa sunt eu: sentimental, sensibil, romantic, si de moda veche. Nu va place, nu cititi. Nu mi-am propus sa ajung la sute de vizitatori, ci doar sa scriu ceea ce simt. Daca sunt si altii ca mine, vor intelege, si poate isi vor face curaj sa scrie si ei niste randuri. Si mai presusu de toate am facut blogul asta pentru ca imi e mai usor sa imi exprim gandurile, trairile si sentimentele in scris. Punct. Revenind la provocari, ca sa nu dau apa la moara unora, am sa incep prin a raspunde chiar eu la cele doua provocari. Descrierea mea e simpla. Sunt un barbat cu inima de copil, care se indragosteste pana dincolo de nori, atunci cand cineva merita. Tocmai din cauza asta am avut si cateva cazaturi nasoale din viata mea. Mi-a adunat insa resturile, le-am lipit la loc, si cu inima carpita, am pornit mai departe. Stiu ca undeva, acolo, o voi gasi pe cea care v-a ramane pana la urma alaturi de mine. Pana acum, din toate femeile ce mi-au trecut prin viata, una singura a fost aproape de acest ideal. Nu am sa-i dau numele. Am sa-i spun simplu, "Ea". Ochi caprui aproape mereu zambitori. Obrajori dulci, care roseau atunci cand spunea o minciuna. Sau cand se rusina de ceva. Si nu stiu de ce, parul ei ma ducea cu gandul la acele filme in care fetele isi pieptanau podoaba capilara de 100 de ori. Fix. O persoana care ma facea sa simt ca mai exista ceva in viata, dincolo de bani, casa, servici. Cu care ma simteam in al noualea cer, indiferent ca spalam impreuna vasele, ca ne plimbam in parc, sau ca savuram amandoi un ceai. Cam asta ar fi legat de prima provocare.


Iar la cea de-a doua... cel mai frumos moment petrecut impreuna cu Ea... au fost mult prea mult ca sa aleg unul singur. Asa ca am sa scriu f pe scurt doua dintre ele. Primul a fost concediul din perioada august-septembrie 2008. Miniturul Europei, in grup. Si unde peste tot unde s-a putut, am stat impreuna in camera, am admirat multe impreuna si am sacait-o sa imi traduca tot ce se vorbea in germana (sic). Iar al doilea moment a fost revelionul 2009. Chiar daca pentru unii a parut "boring", stiu ca Ea ar fi dorit mai mult, dar pt mine a fost cel mai frumos revelion, pur si simplu pt ca au fost trei zile in care am respirat acelasi aer, am impartit aceeasi perna si am tinut-o in brate...


Hai, gata... ca ma apuca plansul... si barbatii nu plang... acuma ma duc sa cumpar niste lipici si banda adeziva. Ma carpesc si incerc sa vad ce imi mai rezerva viata. Pana una alta, va astept si raspunsurile voastre la provocarile astea. atat cat va permite timpul si inima.... Salutare, si nu uitati... iubiti-va frumos!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu