miercuri, 7 iulie 2010
Nu mai am cuvinte... demult...
era o vreme cand puteam scrie orice... Eram fericit, scriam... eram trist, scriam... scriam poezie, scriam proza de 2 lei... scriam pe foi de caiet, pe hartie igienica sau pe blog... orice aveam pe suflet puneam in cuvinte scrise... au trecut ani, au trecut intamplari si deodata m-am trezit ca nu mai pot sa scriu... vreau sa imi astern gandurile, dar cuvintele nu mai vor sa iasa dincolo de capul meu... pauza de inspiratie... poate e ceva temporar, poate e ceva definitiv si nu voi mai scrie niciodata... cine stie... deocamdata ii voi lasa pe altii sa vorbeasca pentru sufletul meu... iar cei care ma cunosc, vor asculta piesa si isi vor da seama ce s-a intamplat...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gata, pui punct? De ce renunti atat de usor? Crezi ca nu mai doare daca nu nu-ti asterni gandurile pe un blog? Nu stiu daca e o solutie. Procedand astfel, nu-i lasi pe altii sa te cunoasca si vei fi nevoit sa te hranesti mereu cu amintiri care dor. Si pentru tine viata merge mai departe, nu numai pentru pentru cei care "au ales alt drum". Sa stii ca undeva, pe o straduta prafuita, e cu siguranta cineva care ar vrea sa-ti spuna ceva "ce n-a spus nimanui". Ce faci? O lasi sa astepte? Hai, capul sus si nu le da impresia celor care merg la bratul altcuiva ca au facut cea mai buna alegere, lasand un om care la orice hop, lasa armele jos! Dovedeste-le ca esti mai puternic decat au crezut!
RăspundețiȘtergere