Ganduri in noapte

E ora 2 jumate. Noaptea. Am plecat de la lucru la 1, dar nu pot dormi. De o ora jumate incerc sa imi analizez toti acesti 28 de ani care s-au scurs de cand fac umbra pamantului. Sau, ma rog... ultimii 8 parca sunt mai importanti. Ce am facut eu bun in viata? Sau ce am facut rau. Totul pornind de la o idee de baza... nu sunt perfect! Nimeni nu e si nimeni nu ar trebui sa creada asta. Ma tot gandesc... Timpul trece incet, tic-tac... iar eu tot nu pot sa dorm... Nu mai am nici ceai in cana... ar fi mers un pahar de vin bun... M-am lasat de mult de "sportul" asta... In ultimii 8 ani de zile, doar doua persoane m-au convins sa "gust" (ca nu-i pot spune baut) un pahar de vin. Unul e tata... celalalt era cat pe ce sa imi fie socru. Dar nu mi-e... Pacat. Om destul de fain. Tot nu pot sa dorm... Pana la urma ceva bun cred ca am facut, daca din 3 relatii serioase in ultimii ani, de 2 imi amintesc cu placere. Problema e ca pun prea mult suflet. Exagerat de mult. Iar cand se termina "povestea", doare al dracului de rau. Kids, do not try this at home. Si de fiecare data, stau pe tusa o perioada. Apoi analizez, si merg inainte. Dar fac mereu aceeasi prostie de a-mi pune sufletul pe tava. Desi, la urma urmei, nu imi pare rau. Deloc. Atata vreme cat am fost respectat si am simtit ca persoana respectiva m-a iubit macar putin, prefer sa respect si eu la randul meu, si sa le pastrez pe toate in inima mea... 3 fara 20... tot nu pot dormi... ar fi fost buna si o tigara acum... m-am lasat si de asta... Sa le fie de bine. Oricum sunt prea slab. O singura fata, pana acum, a reusit "performanta" de a ma convinge sa ma ingras. Acuma sunt iar slab. Poate gasesc pe altcineva. Cred ca uneori am nevoie de prezenta unui suflet care sa ma iubeasca. Si atunci cand il am, ma motiveaza. De multe ori fac lucruri doar "de dragul ei". Chiar daca sunt constient ca imi fac bine mie. De dragul ei sunt mai ordonat, de dragul ei sunt mai atent cu aspectul meu exterior, de dragul ei am fost la dentist (desi am o fobie), de dragul ei m-am reapucat de facultati (desi consider diploma de licenta hartie de sters la fund). Si tot de dragul unei fete aveam grija si de dieta mea zilnica. Acum am slabit, nu am mai fost la dentist, la facultate nu prea mai am chef sa merg... am ramas totusi cu ordinea... pt ca nu mai am o Ea. Care sa ma motiveze doar cu simpla prezenta langa mine. Si caut. Am impresia ca nu v-a fi o cautare lunga de data asta. Sper. Recent am gasit un ingeras care mi-a dat curaj. Era un inger trist. Si am inceput sa ma intreb cum poti inveseli un inger? Acum incerc... si incerc... si incerc... Poate am sa reusesc sa inveselesc ingerul. Dar pe ele... cele care au trecut pe langa sufletul meu si l-au mangaiat cu caldura din ochii lor blajini... pe ele le voi purta mereu cu mine. Adanc in inima... E 4 dimineata... Ce trece timpul... O sa ma pun sa dorm... Treziti-ma cand vine ingerul... vreau sa-i spun ce aripi frumoase are. Si cat de mult imi place cand zboara... Treziti-ma...